Omul de Neanderthal a dispărut în totalitate din Europa în urmă cu 40.000 de ani, însă declinul său a fost progresiv şi el a coabitat cu omul modern timp de mai multe milenii înainte de a dispărea definitiv, potrivit unui nou studiu.
O echipă internaţională de cercetători, coordonată de Thomas Higham de la Universitatea Oxford din Marea Britanie, a analizat aproape 200 de eşantioane de oase, cărbune şi cochilii provenind din 40 de situri arheologice majore din Europa, începând din Spania şi până în Rusia.
Graţie noilor tehnici de datare, care au un grad mai înalt de precizie, cercetătorii au ajuns la concluzia că neanderthalienii şi instrumentele din piatră şlefuită care le-au fost asociate au dispărut de pe suprafaţa Europei în urmă cu 41.000-39.000 de ani, abandonând astfel continentul în faţa omului modern, Homo sapiens.
Această dată este mult mai veche în comparaţie cu rezultatele altor studii recente, care fixau dispariţia completă a omului de Neanderthal în jurul anului 30.000 î.e.n., reaprinzând astfel o dezbatare care rămâne extrem de aprinsă între specialişti.
"Precedentele datări cu radiocarbon (variante radioactive ale carbonului, precum carbon 14, n.r.) au subestimat adeseori vârsta eşantioanelor asociate neanderthalienilor, pentru că materia organică era contaminată cu particule moderne", a declarat Thomas Higham într-un comunicat.
"Am utilizat tehnici de ultra-filtrare, care purifică colagenul extras din os, pentru a evita o astfel de contaminare. Acest fapt înseamnă că putem să spunem, cu un grad mai mare de acurateţe, că am rezolvat în sfârşit cronologia dispariţiei verişorului nostru apropiat, omul de Neanderthal. Chiar dacă ei nu au dispărut complet, deoarece noi purtăm unele dintre genele lor în noi în prezent", a subliniat el.
„El Neandertal Emplumado” este reconstituirea ştiinţifică a feţei unui om de Neanderthal care a trăit acum 50.000 de ani realizată de cercetătorul italian Fabio Fogliazza. Reconstituirea a fost fotografiată în expoziţia „Cambio de Imagen” prezentată la Muzeul Evoluţiei Umane din Burgos
Analizele genetice recente estimează într-adevăr că ADN-ul tuturor oamenilor moderni, cu excepţia celor de origine africană, conţine în medie între 1,5% şi 2% gene moştenite de la omul de Neanderthal, ce provin din urma probabilelor încrucişări dintre cele două specii.
Noua datare confirmă faptul că ambele specii au trăit în Europa simultan vreme de 2.600-5.400 de ani, iar experţii consideră că acest interval de timp a fost "suficient de amplu" pentru existenţa unor raporturi umane şi sexuale între omul de Neanderthal şi Homo sapiens. În funcţie de regiune, această coabitare ar fi putut dura între 500 şi 1.000 de ani, adică între 25 şi 250 de generaţii.
În schimb, este imposibil de ştiut dacă încrucişările dintre Homo sapiens şi neanderthalieni s-au produs în Europa sau mai la est, în Siberia sau în Asia centrală şi nici dacă este vorba de un eveniment unic sau repetitiv.
Deci, omul modern nu l-a eliminat dintr-o dată în Europa pe "bătrânul" om de Neanderthal, care domina încă acest continent în urmă cu 45.000 de ani. Tabloul acestei evoluţii este unul complex şi subtil, "fiind un mozaic biologic şi cultural care a durat mai multe mii de ani", au concluzionat autorii studiului, publicat în revista Nature.
Descoperiri recente au pus paie pe foc in ceea de priveste dezbaterea pe tema humanoidului robust. A fost el oare unul din stramosii nostrii? Si de ce oare a disparut?
Pe data de 30 martie 2000, vestea unei descoperiri minunate inconjura lumea: cercetatorii de la Glasgow university comparau AND-ul recoltat de la un schelet de neanderthalian cu un schelet al unui om modern. Sperau sa gaseasca astfel raspunsul la o intrebare ce-i preocupase indelung pe antropologi: sunt neanderthalienii stramosii nostrii sau au fost ei o specie complet diferita de oameni, care au disparut de-alungul istoriei?
Iar daca au disparut, care au fost cauzele disparitiei acestora?
Cercetatorii au facut studii profunde asupra unui schelet de copil, vechi de peste 29 000 de ani, gasit in pestera Mezmaiskya in Caucaz. Concluzia surprinzatoare: ADN-ul scheletului este similar cu cel al unui neanderthalian studiat cu trei ani in urma in Munich mai degraba decat cu cel al omului modern.
Este totusi aceasta dovada finala ca umanoidul antic nu este un predecesor al nostru, al omului modern - Homo sapiens?
In Germania satul Neanderthal langa Dusseldorf- in anul 1856 au fost descoperite intamplator, in timpul unor escavari, doua grote. In timpul escavatiei s-au descoperit cateva oase ciudate. Seful de santier le-a trimis invatatorului din sat - Johann Carl Fuhlrott. Fuhlrott a fost socat la vederea osemintelor. Treptat a realizat ca era vorba de o descoperire senzationala si ca tine in maini ramasitele unui humanoid din vremuri indepartate.
Umanoidul a fost numit neanderthal dupa situl unde a fost gasit si si-a pastrat numele mult timp dupa ce s-a dovedit clar ca neanderthalienii au avut asezaminte in toata Europa.
Acum cercetatorii considera ca stramosii oamenilor din neandertal provin din insorita Africa, totusi: ce i-a adus in Europa friguroasa? Europa in perioada Erei Glaciare a fost acoperita de un scut de gheata ce ajungea pana in alpi. Cercetatorii americani cred ca panza de gheata ce acoperea Europa acapara toata umiditatea atmosferica.
Drept rezultat, ploile au devenit extrem de rare in Africa iar seceta s-a instalat brusc. Turmele imense de animale din partea sudica a continentului au inceput sa migreze spre nord in cautare de apa. Popoarele ce traiau din vanat, le-au urmat. Printre acestia cel mai probabil se aflau si stramosii neandertalienilor. In zilele noastre cercetatorii cred ca oamenii din Neanderthal au ajuns cu greu in Europa in urma cu aproximativ 220.000 de ani. La vremea aceea ei si stramosii lor erau singurii humanoizi din acele locuri, acest lucru datorandu-se probabil adaptarii lor biologice usoare la conditiile vitrege de trai.
Cu aproximativ 40.000 de ani in urma a aparut insa un nou rival: Homo sapiens, ce venise in Europa tot din Africa. La doar cateva sute de ani departare omul din Neanderthal se pare ca a disparut, Homo sapiens devenind singura specie humanoida.
Totusi, cercetatorii nu se pot pune de accord asupra perioadei exacte a disparitiei omului din Neanderthal. Ani de-a randul acestia au fost convinsi ca Homo sapiens au izgonit oamenii din Neanderhtal inapoi in Peninsula Iberica. Cele mai vechi ramasite din aceasta zona au fost gasite la Zafarraya si au peste 32 000 de ani vechime.
Recent, descoperiri facute in Vindija in Croatia arata ca Neanderthalienii au o vechime de doar 28 000 de ani. Vindija este chiar centrul zonei in care au trait Neanderthalienii. Aceasta noua descoperire a fost o puternica lovitura pentru teoria initiala, pe care de altfel a si daramat-o. Exista si alternative la aceasta teorie: teoria hibridizarii.
Neandertalienii s-au dezvoltat ajungand la stadiul de Homo Sapiens, pretinde Milford Wolpoff, antropolog la Universitatea din Michigan. Presupunerea sa se bazeaza pe descoperirea facuta la Vindija. Noile date arata ca ambele tipuri de humanoizi au coexistat in Europa de-alungul unei perioade de mii de ani. Aceasta coabitare le-a dat indeajuns de mult timp sa se imbine din punct de vedere biologic. Ani de-a randul Wolpoff nu a avut nici un raspuns in ceea ce priveste furnizarea de probe privind teoria sa.
Totusi cand, cu ani in urma, un schelet de copil a fost descoperit in Portugalia, teoria a devenit mai mult sau mai putin credibila. Cercetatorul Erik Trinkaus din Washington DC a examinat si el ramasitele. Trinkaus si-a dedicat intreaga cariera descoperirilor legate de oamenii din Neanderthal.
In timp ce examina oasele copilului acesta a facut o descoperire senzationala: scheletul avea caracteristici ce proveneau atat de la oamenii din Neanderthal cat si de la Homo sapiens. Datarea osemintelor s-a dovedit a fi chiar mai senzationala. Scheletul copilului era mai vechi de 25 000 de ani. La acel moment Neandertalienii disparusera deja.
Totusi oasele aveau caracteristici ale ambelor tipuri de humanoizi, acestea fiind dovada incontestabila ca a existat o incrucisare intre specii. Totusi exista cercetari care infirma teoria. Unul dintre multele studii a fost facut la Universitatea din Munich. Acesta analiza oasele unei fosile descoperite in anul 1997.
Analizele au dus la concluzia ca Neandertalienii nu au lasat nici o urma genetica de ADN in ceea ce priveste constructia genetica a omului modern. Prin urmare, pentru moment, intrebarea legata de soarta stramosilor nostrii ramane inca fara un raspuns stiintific, cu atat mai mult cu cat nu exista probe concludente care sa demonstreze ceva concret.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu