După 364 de zile plictisitor de serioase şi de oneste, încercuim în calendar data de 1 aprilie, în care oameni din întreaga lume îşi testează umorul şi le fac farse apropiaţilor. Unele reuşite, altele care nu fac decât să stârnească indignare.
Noi o ştim ca Ziua Păcălelilor, francezii au numit-o Poisson d’Avril, englezii − April Fools’ Day, însă indiferent de ce colţ al lumii ar fi vorba, scopul e acelaşi: toată lumea păcăleşte pe toată lumea, în cele mai năstruşnice feluri.
Râsul vine glumind
Ziua Păcălelilor nu este bătută-n cuie pe 1 aprilie în toată lumea. De pildă, în unele state din America Latină, printre care Peru, Mexic şi Columbia, se sărbătoreşte la 28 decembrie şi poartă numele de „Dia de los inocentes“ (n.r. - Ziua Inocenţilor). La început, era sărbătoare sfântă, în amintirea copiilor măcelăriţi de Irod, însă ulterior a devenit o zi de festivităţi şi glume, cu oamenii alergând râzând pe străzi. În Iran, situaţia e diferită: 1 aprilie – ziua păcălelii – se suprapune cu o tradiţie mai veche persană, numită „Sizdah Bedar“. Înseamnă în traducere „Minciuna de 13“ pentru că are loc în cea de-a 13-a zi a Anului Nou Persan. Iranienii ies la picnic prin parcuri ca odinioară, dar se şi amuză copios pe seama prietenilor.
Cum a luat naştere ziua farselor
Poate că farsa cea mai mare începe chiar de la originea incertă a zilei păcălelilor. Poveştile legate de istoria lui 1 aprilie sunt atât de variate, încât n-ar fi de mirare ca oamenii să fi inventat tot felul de teorii ţinând cont de semnificaţia datei. Prima referire la o astfel de zi este cea din anul 1392, din Marea Britanie, în scrierile poetului Geoffrey Chaucer, cu o poveste despre un cocoş păcălit de o vulpe chiar pe 1 aprilie. Alte surse arată că originea Zilei Păcălelilor s-ar regăsi prin 1539, într-un fragment dintr-un poem flamand care făcea referire la un boier care şi-a păcălit servitorul tot pe această dată.
Totuşi, adevărată sau nu, cea mai populară dintre istorii datează din anul 1564, în Franţa, odată cu adoptarea calendarului gregorian. Dacă până atunci − în vechiul calendar iulian − Anul Nou se sărbătorea în ultima săptămână din martie, petrecerea avea să se mute din anul următor la 1 ianuarie. Doar că obiceiurile vechi mor greu şi nu toată lumea s-a obişnuit uşor cu schimbarea. Mulţi care au continuat să-şi trimită felicitări şi să-şi facă urări la 1 aprilie au fost ridiculizaţi şi au devenit ţinta farselor. „Nebunii de aprilie!“, aşa se striga la ei.
În Franţa, cel care era păcălit primea porecla de „Poisson d’Avril“ (n.r. - peşte de aprilie) şi trebuia să poarte toată ziua o hârtie în formă de peşte prinsă pe spate. Explicaţia vine din astrologie, fără să aibă vreun haz: în aprilie, soarele părăseşte semnul zodiacal al Peştilor. Şi astăzi cei traşi pe sfoară poartă peşti pe spate şi se plimbă nestingheriţi prin oraş.
Povestea păcălelilor de 1 aprilie s-a tot răspândit de-atunci şi în ţările vecine. „April Fools’ Day“ a început să fie sărbătorită în Anglia prin secolul al XVIII-lea, după ce a fost împrumutată de la germani. Celui păcălit i se spune „noddy“ (n.r. – găgăuţă) şi trebuie să poarte o coadă agăţată de pantaloni sau fustă. În Scoţia, lucrurile nu sunt aşa ruşinoase. Cel căruia i se face o farsă este poreclit „April cuckoo“ (n.r. - cuc de aprilie), pentru că aceasta este prima pasăre care vesteşte sosirea primăverii. Românii au început să facă o sărbătoare din 1 aprilie abia pe la finalul secolului al XIX-lea, deşi în ţara lui Păcală şi Tândală, a lui Dănilă Prepeleac, a lui Stan Păţitul sau Pepelea, mulţi ar spune că au parte de farse în fiecare zi...
Superstiţii de 1 aprilie
Chiar dacă e vorba de o sărbătoare aşa neserioasă, există şi unele „reguli“ de 1 aprilie. Se spune că glumele trebuie făcute până la miezul zilei, pentru că, altminteri, toţi cei care păcălesc abia după 12.01 vor avea ghinion tot anul. La fel cum vor păţi şi cei care nu acceptă farsele cu umor. În unele regiuni, există obiceiul care spune că dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, e musai să o iei de soţie sau măcar să fii prieten cu ea.
Nu s-au înregistrat însă statistici în acest sens, cel puţin nu unele care să nu fie o păcăleală.Dar există date care arată că oamenii au tendinţa de a face farse din ce în ce mai puţin. Un sondaj făcut în urmă cu câţiva ani în Marea Britanie arăta că doar 24% din britanici au căzut plasă unor poante la locul lor de muncă, conform site-ului independent.co.uk. Majoritatea celor care nu le-au mai jucat feste colegilor au motivat acest lucru spunând că le-a fost teamă să nu provoace consecinţe neaşteptate.
Pare exagerat de precaut? Dovada că şi umorul are o limită: Glenn Howlett, un muncitor canadian, aflat în concediu, a primit în apropierea zilei de 1 aprilie un e-mail de la colegii săi în care i se spunea că trebuie să predea un raport important în două săptămâni. Nu doar că Howlett n-a văzut mesajul la timp, dar s-a întors din vacanţă ca să lucreze la el, s-a îmbolnăvit brusc de inimă, apoi a intrat în concediu medical plătit ca urmare a stresului, pentru ca, în cele din urmă, să iasă la pensie anticipat.
Imaginaţi-vă feţele împietrite ale colegilor care ar fi trebuit să exclame „Păcăleală de 1 aprilieeee!“.
Farse celebre în presă
Ziua Păcălelilor a devenit, de-a lungul anilor, şi un prilej pentru ca mass-media să descreţească frunţile oamenilor. Nu de puţine ori, oamenii nu s-au uitat la data din calendar şi au fost induşi în eroare de televiziuni şi publicaţii de ştiri, dar, până la urmă, nu acesta e scopul? Pomii cu spaghete, povestea de dragoste dintre Margaret Thatcher şi Mihail Gorbaciov şi primul documentar cu pinguini zburători – sunt câteva dintre cele mai cunoscute şi senzaţionale ştiri false prezentate atât de serios.
Pe 1 aprilie 1957, televiziunea engleză BBC a răspândit vestea cum că fermierii elveţieni au reuşit să obţină o recoltă senzaţională de spaghete, datorită vremii foarte prielnice. Ştirea a fost însoţită de imagini cu oameni care culegeau spaghete din copaci. După difuzare, postul de televiziune a fost asaltat cu telefoane de la telespectatorii care voiau să afle mai multe despre recolta de spaghete. Întrebaţi cum pot cultiva şi ei spaghete, jurnaliştii englezi le-au răspuns, plini de umor: „Plantaţi un băţ din cutia de spaghete într-o conservă cu sos de tomate şi speraţi la tot ce e mai bun…“.
Primii pe Lună
În 1962, singurul post de televiziune din Suedia, Sveriges Television, care transmitea alb-negru, l-a adus în platou pe expertul tehnic Kjell Stensson pentru a anunţa o „nouă descoperire“: telespectatorii îşi pot „colora“ singuri imaginile. Stensson a explicat că televizorul devenea din alb-negru într-unul color dacă oamenii înveleau ecranul cu un nailon. Numeroşi suedezi l-au imitat pe tehnician şi au sperat la o minune tehnologică. Coincidenţa a făcut ca primele imagini color să fie transmise în Suedia tot într-o zi de 1 aprilie, însă opt ani mai târziu.
Postul naţional de radio din Elveţia şi-a întrerupt programul la 1 aprilie 1967, anunţând că astronauţii americani au ajuns pe Lună. Au urmat ore întregi de emisie regizată, interviuri cu experţi şi corespondenţe din lumea întreagă. Relatările jurnaliştilor elveţieni au fost atât de credibile, încât autorităţile americane din Elveţia au început să sărbătorească. Postul de radio a anunţat că astronauţii se vor întoarce de pe Lună în aceeaşi seară, dar şi că nava lor poate fi observată cu ochiul liber din zonele slab luminate, din afara oraşelor. Mii de elveţieni au plecat din oraşe pentru a observa evenimentul istoric, iar compania de transport feroviar a fost nevoită să-şi suplimenteze trenurile… Aveau să mai treacă, însă, încă doi ani până când americanii să ajungă pe Lună.
Imponderabilii de la 9.47
BBC Radio 2 şi-a început emisia pe 1 aprilie 1976 aşa: datorită unei alinieri a planetelor, gravitaţia va fi mult redusă pe Pământ. Mai mult, postul de radio îşi încuraja ascultătorii să facă sărituri la ora 9.47 dimineaţa, garantând câteva clipe de imponderabilitate! Se pare că jurnaliştii au primit apoi sute de apeluri telefonice de la persoane care susţineau că au reuşit să plutească…
1987. „Breaking News“ –ul din „Daily Mirror“ a fost, pe 1 aprilie, povestea de dragoste care s-a înfiripat între Margaret Thatcher şi Mihail Gorbaciov, în timpul unei vizite a lui Thatcher în Uniunea Sovietică. Nu erau doar simple coloane de text, ci şi fotografii cu cei doi lideri mondiali care se plimbau îndrăgostiţi prin parcul Gorky din Moscova. Într-o fotografie, Thatcher îl gâdilă tandru pe Gorbaciov sub bărbie, iar în alta, cei doi erau surprinşi păşind pe aleile din parc, de mână, ca doi îndrăgostiţi. De fapt, fotografiile surprindeau doi oameni simpli, dar care semănau izbitor cu cei doi „amorezaţi“. Însă ele au reşit să păcălească mii de oameni.
„Cum e posibil ca Margaret Thatcher, o femeie căsătorită, să procedeze în public în aşa hal?“, s-au mirat oamenii. În realitate, Thatcher părăsise Moscova pe 2 aprilie, lăsând însă câteva declaraţii presei, care să le dezvolte imaginaţia: „Ne-am înţeles foarte bine, ţinând totuşi cont că suntem atât de diferiţi“.
1988, Moscova, URSS. Ziarul sovietic „Izvestia“ a publicat un articol care anunţa că renumitul fotbalist argentinian Diego Maradona este în negocieri avansate cu echipa Spartak Moscova. 6 milioane de dolari urmau să plătească ruşii pentru a-l avea pe Maradona în echipa lor. Associated Press a preluat rapid ştirea şi a distribuit-o abonaţilor lor, urmând ca, după ce au cerut mai multe informaţii publicaţiei ruse, să publice o erată. Răspunsul celor de la „Izvestia“: „Atenţie, domnilor, la calendar!“. Era 1 aprilie. AP a crezut povestea pentru că ziarele din Uniunea Sovietică nu mai publicaseră până atunci nicio farsă de Ziua Păcălelilor. Era pentru prima dată când publicaţiile de stat deschideau ziarele cu o glumă şi, de-atunci, au mai continuat.
Trupul lui Lenin va fi adus la Disneyland
Ziarul „Irish Times“ a anunţat în 1995 că Disneyland negociază cu guvernul rus privind achiziţionarea trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu tot cu mausoleu, în parcul de distracţii din Paris. Potrivit anunţului făcut de Ziua Păcălelilor, trupul celebrului rus ar fi urmat să fie îmbălsămat în lumini stroboscopice, pentru ca faţa lui Lenin să se îmbujoreze. Ziarul a mai menţionat că până şi ruşii ar fi fost de acord cu propunerea de mutare a corpului lui Lenin.
2008. BBC a anunţat că o echipă pe care o trimisese în Antarctica pentru a filma un documentar a surprins momentul în care mai mulţi pinguini au reuşit să zboare. Clipul a fost publicat pe internet la 1 aprilie 2008 şi a devenit extrem de popular. Ştirea menţiona că pinguinii au început să migreze mii şi mii de kilometri şi că îşi vor petrece iernile sub soarele tropical.
Nici anul trecut ziarele din întreaga lume nu şi-au pierdut hazul şi au publicat articole false. De pildă, publicaţia „Le Nouvel Observateur“ afirma că „epidemia“ de drone care au invadat Parisul în ultimele zile ar fi avut legătură cu industria pornografică. Dronele respective trebuiau să filmeze actele sexuale ale parizienilor obişnuiţi prin ferestrele caselor şi apartamentelor acestora. Au existat chiar şi câteva reclamaţii.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu