Misterele Ordinului Templierilor


Distrugerea Sfåntului Mormånt al Måntuitorului in 1009, din ordinul califului al-Hakim, a consternat Europa crestina, preocupata mai degraba de disputele interne dintre Occident si Bizant, care avea sa duca la Marea Schisma din 1054, cånd Biserica Crestina se separa in Catolicism si Ortodoxie. Pe fundalul ascensiunii Islamului, in 1096, Papa Urban al II-lea tine un discurs in cadrul Consiliului de la Clermont, care constituie, practic, inceputul Primei Cruciade, un razboi sfant care avea misiunea de a elibera Locurile Sfinte ale crestinismului de ocupatia islamica, dar si un pelerinaj prin insasi destinatia sa. 

Dupa trei ani, Ierusalimul este cucerit si se intemeiaza un stat crestin, 'Regatul de Ierusalim>>, care avea ca scop protejarea Locurilor Sfinte. In acest context istoric, Ordinul infiintat de Hugues de Paynes in 1118 isi stabileste sediul si locuinta, cu acordul regelui Baudouin al II-lea al Ierusalimului, in zona cea mai incarcata de sacralitate a Orasului Sfånt: pe locul vechiului Templu al lui Solomon (din care mai ramasesera, in subsol, doar vestitele 'Grajduri ale lui Solomn>>), de la care i si ia si numele. De atunci si påna astazi, pentru multi, Ordinul Templierilor a constituit o enigma, in jurul lui tesåndu-se legende si mistere. Foarte multe mistere.

Se spune, si descoperirile din anii '60 ai secolului trecut au confirmat acest lucru, ca grupul celor noua cavaleri care au locuit noua ani pe ruinele vechiului Templu au executat o misiune arheologica secreta in subteranele edificiului. Unii cercetatori sustin ca ei ar fi cautat Arca aliantei, Graalul, moaste de sfinti sau manuscrise secrete, dar nu se stie precis ce au gasit. 

Sf. Ioan Botezatorul si misteriosul cult al capului taiat

Sunt cercetatori care sustin ca, de fapt, cavalerii ar fi practicat in taina, in mod simbolic, un „cult al capului taiat“. Adica s-ar fi inchinat la idoli. Aceasta acuzatie este mentionata si in actul de punere sub acuzatie, redactat inainte de arestarea templierilor din Franta, in 1307.

Pentru altii, nu ar fi fost vorba despre idolatrie, ci despre venerarea unor moaste. S-a vorbit in acest context de capul Sfantului Ioan Botezatorul. 

Cei care sustin ipoteza cultului capului taiat aduc ca proba materiala un cap de femeie din aur, gol pe dinauntru, continand un craniu de fetita, invelit intr-o stofa rosie, pe care era cusuta o eticheta ce purta o inscriptie ciudata in latina: ' Caput LVIII m >> (' Cap 58 m >>), confiscata la templul din Paris in timpul marii descinderi din 1307.

Intr-o depozitie facuta la 1 martie 1311, Antoine Sycus de Vercellis, un notar apostolic si imperial, declarase in fata comisiei de ancheta ca, in perioada in care fusese in serviciul templierilor auzise in cetatea Sidonului ca, pe vremuri, un nobil ce iubise cu pasiune o doamna din Armenia o posedase pe aceasta dupa ce murise. Atunci nobilul auzise o voce care-i spunea sa revina la momentul nasterii, „caci vei gasi un cap pe care l-ai procreat“. La termenul fixat, acel cap ar fi fost gasit intre picioarele defunctei. Aceeasi voce i-ar fi spus: „Pastreaza bine acest cap, de la el iti vor veni toate bogatiile in viitor“. Din aceasta poveste, notarul a tras concluzia ca templierii facusera un pact cu diavolul si ca se convertisera la Islamism.



Enigmaticul Baphomet si declaratia lui Pierre de Palude

In zilele noastre, idolul caruia i s-ar fi inchinat templierii in intrunirile lor este identificat in mod curent cu „Baphomet“.

In legatura cu acest idol au fost emise doar ipoteze privind etimologia numelui, fara insa ca vreuna dintre ele sa intruneasca prea multe sufragii. Nu trebuie scapat din vedere un fapt semnificativ: nici unul dintre acuzatorii Ordinului nu a pomenit de acest idol. A facut-o doar un singur acuzat, care provenea din sudul Frantei, din tinutul numit Occitania, unde Mahomed este numit Baphomet, iar moscheei i se spune „baphomeria“. Atunci cand cavalerul in cauza marturisea ca templierii se inchinau enigmaticului Baphomet nu avea in vedere un idol, cum s-a interpretat, ci respectivul acuza membrii Ordinului ca ar fi trecut in taina la Islam. O aberatie, dupa cum sustin cercetatorii, deoarece aceasta formulare ar fi fost facuta sub tortura.

Cuvantul „Baphomet“ a trecut in posteritate, iar capul magic pe care templierii se pesupune ca-l proslaveau este numit, curent, Baphomet, cuvant care este o simpla deformare occitana a numelui lui Mahomed. 

Ideea confirma faptul ca in Occident orice crestin al vremii credea ca musulmanii erau idolatri.
In 1310, un predicator dominican, Pierre de Palude, a declarat sub juramant ca el auzise spunandu-se ca Hugues de Payns si Godefroy de Saint-Omer, primii doi cavaleri al Templului, se daruisera diavolului.



Templierii si Giulgiul din Torino

Despre templieri se crede ca ar fi detinut si celebrul Giulgiu din Torino, in care fusese invelit Iisus Hristos, coborat de pe cruce, in structura caruia ramasese amprenta trupului si chipului Mantuitorului. Aceasta relicva ar fi intrat in posesia templierilor in 1204, cand acestia au ajuns la Constantinopol, in timpul Cruciadei a IV-a. Ei l-ar fi adus in Europa, probabil la Templul din Paris. Pana la caderea Ordinului, Giulgiul nu a fost niciodata expus. El a aparut la vedere in 1357, in biserica din Lirey, fiind aratat de catre proprietarul sau, seniorul Geoffreoy de Charny, membru al familie celui care l-a secondat pe Marele Maestru, Jacques de Molay, in sustinerea nevinovatiei Ordinului, pierind impreuna cu el pe rug.

Unii cercetatori pun in conexiune „idolul“, a carui existenta o recunoscusera mai multi templieri, cu chipul de pe Giulgiu. Cu alte cuvinte, cavalerii s-ar fi inchinat chipului lui Iisus Hristos, dupa cum sustine cercetatorul american Ian Wilson.

O ipoteza tulburatoare: Templierii au descoperit primii America!

Este bine stiut ca Ordinul Cavalerilor Templieri a beneficiat de foarte multi bani lichizi, in principal de moneda de argint, fapt de neinteles pentru unii, in conditiile in care moneda respectiva era o raritate in Europa, deoarece vechile mine de argint fusesera secatuite demult. Atunci, de unde o asa mare cantitate de moneda din acest material, de vreme ce zacamintele din Rusia si Germania de astazi nu fusesera inca descoperite, iar in Orient argintul era mai scump decat aurul? De unde provenea argintul scos de templieri pe piata?

Desi pare straniu, s-a emis ipoteza ca templierii aveau cunostinta de existenta continetului american si aduceau de acolo argintul.

Astazi nu mai este o noutate faptul ca vastul continent american fusese, fara indoiala, descoperit inainte de Cristofor Columb. Louis Charpentier spune intr-una dintre lucrarile sale ca templierii navigau pana in Mexic, imbarcandu-se, in acest scop, in portul La Rochelle. Iar Jacques de Mahieu sustine ca celebra capetenie locala Montezuma, „imparatul cu barba blonda“, care l-a primit pe cuceritorul Hernan Cortez, dupa cucerirea tarii sale de catre spanioli, era urmasul unor europeni sositi cu mai mult timp in urma, insotiti de un mare senior. Aceasta ar explica cuvintele lui Montezuma, in momentul in care il intalneste pe Cortez: „Noi am sperat intotdeauna si am fost convinsi ca aceia de dincolo vor veni sa ne conduca si sa ne porunceasca, iar eu cred ca voi sunteti aceia, dat fiind locul din care veniti“.



Un studiu recent al unor texte medievale a permis cercetatorilor sa concluzioneze ca sfantul Brandan ar fi traversat Atlanticul si ar fi atins coastele Americii in jurul anilor 540-550.
In volumul Templierii, Michel Lamy, analizand toate aceste ipoteze, spune si el ca „indigenii asteptau intr-adevar intoarcerea albilor barbosi, imbracati in armuri si calare, venind pe corabii care aduceau mai mult sau mai putin cu cele spaniole“.

Cavalerii Templieri au profesat doctrina numerelor

Ceea ce unii specialisti in istoria templierilor numesc „curioziate“, pare a fi ceva mai mult de-atat. Ne referim la faptul ca anumite numere se regasesc constant in actiunile Ordinului, ceea ce inseamna ca au existat „numere ale Templului“, ba chiar ca templierii au profesat in secret doctrina numerelor.
Primul dintre „numerele Templului“ este 2. Doi cavaleri au fondat Ordinul si sunt infatisati impreuna pe un singur cal, pe sigiliu. Simbolistica cifrei ar insemna ca doua sunt naturile lui Iisus Hristos; ingerul din Apocalipsa pune doi martori sa prooroceasca, acestia fiind doi maslini si doua sfesnice.
Al doilea numar este 7 si este numarul Creatiei. Sapte sunt starile materiei, gradele de cunoastere sau etapele evolutiei, numarul anilor in care Solomon a construit Templul, iar in Vechiul Testament aceasta cifra este pomenita de 77 de ori.

Al treilea numar este 9, numarul etern al nemuririi, al perfectiunii, al treptelor scarii filozofilor, al cerurilor in care locuiesc ingerii, al lunilor cat copilul sta in pantecele mamei. Iisus s-a aratat ucenicilor, dupa Inviere, de noua ori. Au existat noua cavaleri, care au trait pe ruinele Templului lui Solomon noua ani; Ordinul avea noua provincii si noua mii de comanderii. Regula templiera era structurata in 72 de capitole, adica noua (7+2), numarul pacatelor pentru excludere din Ordin era tot noua, grupurile de cavaleri care cer sa fie ascultati ca aparatori ai Ordinului in timpul procesului sunt tot noua, adica 54 (5+4), respectiv 72 (7+2), anul din secolul fondarii Ordinului (1118) este 18, adica noua (1+8), anul recunoasterii Ordinului (1127) este 27, adica tot noua (2+7).

Alte numere ale Templului sunt 13 si 22. Primul reprezinta in Tarot moartea, adica numarul de trecere, iar cel de-al doilea, numarul devenirii, intregimea. Numarul Marilor Maestri ai Templului este 22, iar intrarea in Ordin se facea la 22 de ani.

Evenimentele importante din viata Ordinului evoca, obsesiv, aceleasi numere ale Templului. Iata un singur exemplu: intre arestarea si executarea Marelui Maestru au trecut 7 ani: 13 octombrie 1307 este data arestarii. Deci, o data cifra 13; 1307 este 11, adica 2 (1+1). La 18 octombrie au inceput interogatoriile; 18 este 9, adica 1+8 etc. Pana si moartea pe rug a lui Jacques de Molay are legatura cu numerele Templului. Marele Maestru a fost ars pe rug la 11 martie 1314. Adica 11 (1+1) este 2, iar 1314 este 9 (1+3+1+4) !

De aici, s-a tras concluzia stupefianta ca Ordinul insusi a planificat si programat respectivele evenimente ! Uriasa avere a Cavalerilor Templieri a fost acumulata in urma unor afaceri si operatiuni bancare de succes

Cambia, marea inventie a Templului, imbogateste Ordinul

In anul 1127, Marele Maestru Hugues de Payens, impreuna cu alti patru cavaleri ai Ordinului, a plecat din Tara Sfånta pentru a participa la Conciliul bisericesc de la Troyes, unde urma sa pledeze pentru recunoasterea Ordinului. Acesta era motivul oficial.


Share on Google Plus

About Just Admin

    Blogger Comment
    Facebook Comment

0 comentarii:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Gallery