În concepţia oficială, specia Homo sapiens, din care facem şi noi parte, s-a desprins prin evoluţie naturală din rândul speciilor umanoide evoluate din maimuţe, acum aproximativ 200.000 de ani.
Se consideră că omul primitiv ce a existat pe atunci a evoluat gradat către stadii tot mai avansate de civilizaţie, ajungând ca acum circa 10.000 de ani să realizeze primele forme de agricultură, să inventeze scrisul acum 6-7.000 de ani şi să înveţe să prelucreze câteva metale în urmă cu 5-6.000 de ani.
Însă, aşa cum am văzut în capitolele anterioare, există argumente foarte serioase, susţinute de probe materiale concrete, care indică faptul că pe planeta noastră au existat civilizaţii foarte avansate în perioade ce depăşesc cu mult în vechime aceste repere oficiale ale istoriei. Vom continua expunerea unor asemenea artefacte.
Acestea sunt însă atât de neobişnuite, încât au fost denumite ca „artefacte-anomalii” sau ca „Out Of Place Artefacts” (OOPARTS), adică obiecte ce au fost descoperite în afara locului (din timp şi spaţiu) unde se consideră că ar fi fost plauzibil să fie găsite.
Unii savanţi spun că ele pur şi simplu „nu ar fi trebuit să existe” (în raport cu convenţiile acceptate) întrucât datările lor indică o vechime de zeci de mii, de sute de mii, sau chiar de milioane de ani! Au fost descoperite sute de obiecte de acest gen, iar multe dintre ele au fost chiar foarte atent studiate şi documentate.
Arheologia interzisă
Unul dintre cercetătorii care a investigat în mod minuţios acest domeniu este Michael Cremo – membru al Societăţii de Istorie a Ştiinţei din SUA şi membru al Asociaţiei Mondiale a Arheologilor, împreună cu dr. Richard Thompson (doctor în matematică), el este autorul cărţii Forbidden Archeology-The Hidden History of the Humon Race („Arheologia Interzisă – Istoria Ascunsă a Rasei
Umane”), lucrare care a avut un imens succes internaţional, fiind vândută în peste 200.000 de exemplare şi tradusă în mai mult de 20 de limbi. Cartea documentează o impresionantă bază de date ce evidenţiază faptul că fiinţe asemănătoare nouă au existat pe Pământ încă de acum sute de milioane de ani!
Cei doi autori susţin că istoria oficială este departe de a fi corectă şi reală. Ei şi-au prezentat rezultatele cercetărilor inclusiv în mai multe emisiuni de televiziune şi radio, evidenţiind astfel concluzia că în ultimii 150 de ani au fost sistematic blocate de către stabilimentul ştiinţific curent, multiple dovezi care răstoarnă în mod evident concepţia oficial acceptată a istoriei.
Aşa cum era şi de aşteptat, aceste argumente au fost însă – şi sunt în continuare – considerate revoltătoare de către savanţii ce susţin versiunea convenţională a istoriei. De altfel este destul de cunoscut în mediul universitar faptul că a raporta asemenea lucruri aduce consecinţe dezastruoase pentru o eventuală carieră academică.
Cremo şi Richard Thompson au avut totuşi curajul să înfrunte această dogmă şi au oferit o serie de argumente ce indică faptul că în lumea istoriei şi arheologiei din zilele noastre operează un fel de „principiu de filtrare” a informaţiilor, fiind selectate să ajungă publice doar acele date care nu contravin liniei teoriilor acceptate, într-unul dintre interviurile sale, Michael Cremo afirmă că la o analiză mai profunda putem constata că de fapt toate valorile noastre în viaţă derivă din răspunsurile pe care le dăm unor întrebări fundamentale, cum ar fi „Cine suntem?” şi „De unde venim?”.
El susţine că este foarte important să înţelegem că adevărata origine a omului este de natură spirituală, fiecare dintre noi fiind în esenţă o conştiinţă pură, însă dacă oamenilor li s-ar spune public aceasta, atunci ei nu ar mai fi dispuşi să se înglobeze în materialism, aşa cum o fac în zilele noastre.
Există puternice interese financiare şi politice – spune Michael Cremo -, ce urmăresc să ţină oamenii preocupaţi doar de aspectele materiale, de producerea şi consumul a cât mai multor produse, cetăţenii devenind în felul acesta tot mai robotizaţi, spre beneficiul celor care manipulează aceste interese, adică guvernanţii, bancherii, industriaşii şi chiar unii membri ai stabilimentului ştiinţific, care vor cu toţii ca lucrurile să rămână aşa cum sunt acum.
După cum vom vedea în continuare, există şi alţi cercetători curajoşi care au îndrăznit să spună adevărul, în ciuda dezaprobărilor şi ridiculizărilor care au venit din partea mediului ştiinţific convenţional.
Cenzura ştiinţifică americană
În anul 1966, câţiva arheologi au descoperit în Mexic, la Hueyatlaco, o serie de unelte destul de complexe din piatră, ce păreau a fi extrem de vechi. Pentru a le data, a fost chemată o echipă de geologi americani din cadrul U.S. Geological Survey.
Aceşti geologi au folosit patru metode diferite de datare, foarte performante şi anume:
(1) datările cu uraniu,
(2) datarea cu ajutorul urmelor de fisiune,
(3) datarea prin hidratarea sticlei vulcanice şi (4) studiul meteorizaţiei mineralelor. După câţiva ani de cercetări, rezultatele au indicat că vechimea respectivelor artefacte era situată undeva între 250.000 şi 350.000 de ani!
Acest rezultat nu a fost însă găsit plauzibil de către unii savanţi consacraţi, care au ridiculizat concluziile studiului geologic respectiv, pe motiv că în acea perioadă Homo sapiens nu avea cum să fi existat. Ca urmare, aşa cum aflăm din investigaţiile jurnalistului american Neil Steede, şeful Departamentului arheologic al guvernului mexican a dispus ca situl respectiv să fie închis, iar toate artefactele şi materialele asociate să fie confiscate.
U.S. Geological Survey a fost somată chiar prin secretarul de stat al SUA să modifice datarea. A fost astfel tăiat un zero din „coada” valorii datării iniţiale şi apoi s-a anunţat oficial că rezultatul final este de … 35.000 de ani. Ştiind că slujbele lor sunt în joc, niciunul dintre membrii echipei geologice nu a îndrăznit să se opună, cu excepţia unei cercetătoare pe nume Virginia Steen-Mclntyre.
Aceasta avusese până în acel moment o reputaţie ştiinţifică internaţională excelentă, cu perspective de afirmare dintre cele mai strălucite. Totuşi, odată ce a luat decizia de a susţine pe cont propriu versiunea iniţială a datării, a fost gradat repudiată din mediul ştiinţific internaţional, iar cariera ei universitară a fost ruinată. Nimeni nu a mai dorit să o angajeze nici măcar ca geolog, ea ajungând în urma acestor situaţii să fie nevoită să lucreze o perioadă pe un post de simplu grădinar.
Acesta nu a fost însă un caz singular. Într-un mod similar s-au petrecut lucrurile şi cu Tom Lee, un arheolog canadian ce a avut „ghinionul” să descopere un sit foarte vechi pe o insulă din Marile Lacuri; sau cu Dee Simpson care a găsit artefacte de 200.000 de ani în Deşertul Mojave din California; sau cu Louis Leakey, care a găsit şi el unelte extrem de vechi în Africa; sau cu George Carter ce a găsit artefacte din perioade foarte îndepărtate în zona San Diego, SUA.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu